Prosecco vs sampanie. Cine-i mai spumant dintre toate?

proseccoPână de curând numeam mai toate vinurile spumante șampanie. Asta pentru că toate arătau la fel, aveau un dop special, erau îmbuteliate și etichetate altfel decât vinurile normale și aveau toate “bule”. Astăzi facem distincția dintre denumirile de origine controlată și vorbim tot mai des despre prosecco, cava sau asti, chiar dacă nu știm foarte bine ce le diferențiază. Șampania a rămas o băutură scumpă și exclusivistă și doar cei care au bani își pot permite să o bea oricând își doresc. Rudele sale mai sarace din Italia sau din Spania nu sunt neaparat mai puțin gustoase, însă prețurile lor mult mai accesibile ne-au deschis pofta pentru vinurile spumante și, din fericire, acum ne putem bucura mai des de ele cu toții. Vinul prosecco este creat sută la sută din strugurii Glera sau Prosecco și din 2009 numele său reprezintă o denumire de origine controlată pentru vinurile spumante din zonele Conegliano și Valdobbiadene. În ultimii ani, exporturile de Prosecco au cunoscut în mod constant creșteri procentuale cu două cifre. Lanțurile de magazine din Europa anunță creșteri record ale vânzărilor de prosecco, de la an la an, iar în Anglia, de pildă, un spumant din patru vândute în luna decembrie la Tesco a fost prosecco. Iar Anglia este doar al doilea importator din Europa, după Germania, care a depășit cifra de 8 milioane de sticle vândute anual. Principalul motiv al succesului său este în mod cert prețul scăzut, incomparabil mai mic decât cel al șampaniei. Apoi este un vin ușor, fără pretenții, slab alcoolizat și foarte versatil. Vinurile spumante italienești sunt în general create prin metoda Charmat, care diferă de metoda Champenoise prin faptul că a doua fermentație se petrece tot în tancurile de inox și nu în sticle. Acest procedeu este evident mai puțin costisitor pentru producători și a fost perfecționat în ultimii ani cu rezultate remarcabile. Un “prosecco spumante” din Valdobbiadene, care a trecut prin a doua etapă de fermentare după metoda clasică sau după cea italienească face față cu brio unui public pretențios, obișnuit cu standardele de calitate franțuzești. Prețul ridicat al șampaniei este dictat și de cerere. Regiunea Champagne produce vinuri scumpe, admirate în întreaga lume, de secole, încă de pe vremea când Franța lui Napoleon era socotită imperiu. Producătorii de aici, cu tradiție îndelungată, pot alege să-și vândă vinurile scump atâta timp cât cererea le-o permite. Iar succesul celorlalte spumante nu a făcut decât să mărească cererea de șampanie, care și-a păstrat statutul de băutură de lux. Strugurii folosiți pentru șampanie (Chardonnay, Pinot noir și Pinot Meunier) nu sunt atât de aromați precum Glera. Acesta este și motivul pentru care unele șampanii mai tinere pot avea un buchet de arome chiar auster și un gust prea mineral. O fermentare îndelungată în sticle, de care beneficiază majoritatea mărcilor de șampanie renumite, contribuie la rafinarea buchetului și conferă vinului acel gust aparte în care poți distinge arome de migdale, citrice și, uneori, cireșe albe. De vreme ce majoritatea șampaniilor sunt seci și au o acciditate ridicată, pot fi însoțite la masă de fructe de mare, scoici, murături, brânzeturi și legume călite ușor în ulei. Tot mai des veți găsi în Europa localuri care servesc șampanie cu câte o porție generoasă de cartofi prăjiți. Poate părea o barbarie, însă cele două gusturi chiar rimează foarte bine. Prosecco are arome predominante de lămâie, pepene și măr. Acciditatea ceva mai scăzută și buchetul mai fructat îl face un bun companion pentru o mulțime de mâncăruri. Poate însoți cu succes un aperitiv cu carnuri maturate și fructe (prosciutto e melone), dar și o masă cu mâncăruri din carne albă și salate cu legume proaspete, ulei de măsline și aceto balsamico.

DATI CLICK AICI PENTRU COLECTIA NOASTRA DE SAMPANII SI SPUMANTE

8 iunie 2015 | | Niciun comentariu Cuvinte cheie: , ,

Adaugă comentariul tău